|
Conținut: "Divina Comedie"
Raiul pãmîntesc
Apariția Mateldei pe marginea rîului Lete
(1-75) Originea apei, a vîntului și a rîu-
rilor care se gãsesc pe vîrful Purgatoriului
(76-132) Vîrsta aurului, simbol al Raiului
pãmîntesc (133-148)
1 Dorind sã vãd și-n jur cum e și-n sine
divinul codru des și viu, și care
da zilei ce venea colori mai line,
4 plecînd din margini, fãrã de-amînare,
trecui cu pas încet acea cîmpie
ce plin tot locul de miresme-l are.
7 Și-o dulce-aurã care-n veci nu știe
schimbare-n curs, îmi flutura pe frunte
nu mult mai mult ca boarea care-adie,
10 fãcînd ca frunzele-n mișcãri mãrunte
în dulce tremur se plecau spre-o parte,
spre care-umbrește-ntîi divinul munte.
13 Dar nu ieșeau din drit așa departe
ca-n vîrful lor mãrunta pãsãrime
sã nu-și deprind-a lor oricîte arte,
16 ci vesele de-acele ceasuri prime,
cîntau sãltînd prin frunza care-n jocul
acelei bori acord le da la rime.
19 Precum din creangã-n creangã plin e locul
pãdurilor de brad pe malul Chiasei,
cînd Eol lasã-n voia sa sirocul.
22 Cu pașii-nceți, în inimã rãmasei
pãduri antice-atîta drum fãcui,
cã nu puteam sã vãd pe unde-ntrasei.
25 Și iacã de-un pîrîu oprit eu fui
ce-n stînga-ncet cu slabele lui unde
pleca șoptind ierbișul coastei lui.
28 Oricîte-s limpezi ape-n lume-oriunde,
ți-ar fi pãrut cã au ceva negroare
în rînd cu-acesta ce nimic n-ascunde,
31 deși subt umbr-apururi stãtãtoare
el curge-ntunecat pe-ascunsu-i plai
nicicînd atins de lunã și de soare.
34 Cu pașii-am stat, dar ochii-mi aruncai
sã vãd pe-opusul mal al apei sfinte
verdeața mult-a multui fel de mai,
37 și-atunci vãzui, cum vezi ceva 'nainte
deodat-așa, cã, plin de-uimire stînd,
oricare-alt gînd îți lunecã din minte,
40 o Doamnã-n mal, ce singurã, cîntînd
mergea, și flori cari mîndre-mpurpureazã
tot drumul ei, le culegea trecînd.
43 - „O, Doamnã tu, ce-ntr-a iubirii razã
te scalzi, cum cred, de-i drept cã simțãmîntul
din inimã prin ochi ni se trãdeazã,
46 te rog sã binevrei, - mi-a fost cuvîntul -
sã vii spre mal așa ['nainte tu,]
atît încît sã-ți pot pricepe cîntul.
49 Tu-mi amintești și cum și unde fu
Proserpina, cînd mamã-sa-ntristatã
pe ea, iar ea junia și-o pierdu."
52 Precum rotind în dans se-ntoarce-o fatã
cu tãlpi lipite de pãmînt și-unite,
încît c-ar face pași de-abia s-aratã,
55 așa pe pajiști galben înflorite
și roșu, ea s-a-ntors, și-n felu-n care
fecioara-și pleacã genele smerite:
58 și-astfel veni,-mplinind a mea rugare,
aproape,-ncît cîntãrii-acei ferice
sã pot sã-i prind și ce-nțeles ea are.
61 Cînd fu și unde ierbii-i lasã spice
de stropi al apei curs, spre ochii mei
ea binevru și ochii sã-i ridice.
64 N-avu strãfulgerare-n ochii ei
nici Venus, cred, cînd fu strãpunsã zeea
de-al ei copil mai mult ca de-obicei.
67 Pe malul drept rîdea acum femeea,
rupînd cu mîna flori ce cresc de sine
și fãrã sad pe 'nalta culme-aceea.
70 Trei pași sta rîul între ea și mine,
dar Pontul ce lui Xerxe-o probã-i dete
cã-n frîu orice-omenești trufii el ține,
73 în ura lui Leandru-atît nu stete,
cã-i sta-ntre-Abid și Sest, cît într-a mea
ãst rîu acum, cã sta-ntre noi pãrete.
76 - „Sînteți aici strãini - îmi zise ea -
și-n locu-acest ales de-adãpostire
umanei firi, cã rîd vi s-ar pãrea
79 de necrezut și poate-o sã vã mire?
Dar psalmul Delectasti clar vã-nvațã
și poate-al minții nor sã vi-l rãsfire.
82 Iar tu, ce m-ai rugat și-mi stai de fațã
sã-mi spui ce vrei sã știi, cãci gata sînt
sã-ți dau, cît pot, la tot ce-ntrebi, povațã."
85 - „Și apa - zisei - și-al pãdurii cînt
combat în mine noua mea credințã
de-un lucru ce-auzii de-acest loc sfînt."
88 - „Sã-ți spui - mi-a zis - de unde ia ființã
din sineși ceea ce mirare-ți face,
ca-n minte-n loc de nor sã ai științã.
91 Supremul Bun, cui fãr' de soț îi place,
fãcu pe-om bun, și-ãst loc i-l dete-n lume
ca drept zãlog de nesfîrșitã pace.
94 Dar n-a stat mult, prin vina proprie-anume;
prin vina sa schimbat-a-n plîns și-njurii
ș-onestul rîs și veselele glume.
97 Deci cîte-s tulburãri de-ale naturii
mai jos, prin aburi din pãmînt și ape
ce-urmeazã pe cît pot, în sus, cãldurii,
100 mai sus de poarta ãstui deal nu-ncape;
cãci el se 'nalț-atît de sus spre-airi
spre-a face pe-om [de stavile] sã-l scape.
103 Deci dac-ale vãzduhului rotiri
oriunde-urmeazã roata bolții prime,
cît timp nu-i ruptã roata nicãiri,
106 atinge-un vînt și-aceastã înãlțime
ce-n aer viu se 'nalț-atot-desprinsã,
și-i dã pãdurii glas, cãci ea-i desime.
109 O plant-apoi de-acest curent atinsã
îl umple de virtutea sa, iar el
o-mprãștie-n jur, de-a sa mișcare-mpinsã.
112 Iar alt pãmînt, precît e apt prin el
și clima lui, concepe și purcede
virtuți diverse-n pomii de-orice fel.
115 Acestea de le-ați ști, voi n-ați mai crede
minune-acolo-n lume, cînd rãsare
vro plant-a cui sãmînțã nu se vede.
118 Și-apoi sã știi cã sfîntul cîmp pe care
stai tu, e plin de orișice rãsad
și fructe-n el, cum n-aveți voi, el are.
121 Nu-i apa asta din vapori ce cad
schimbați în ploaie spre-a hrãni vro vînã,
ca pe-alte rîuri ce sporesc și scad;
124 Ci e dintr-o egalã-n veci fîntînã,
și-atît prin vrerea Celui Sfînt ea prinde
pe cît deschisã-n douã lãturi mînã.
127 Cu-așa virtute ea pe-un scoc descinde
cã stinge-n om memoria faptei rele,
și-a faptei bune-acesta i-o aprinde.
130 E Lete-aceasta, una din vîlcele,
Evnoe-i alta, dar efecte n-au
decît gustînd și-aici, și-aici din ele.
133 Cu gust, orice-ape sub aceasta stau.
Și chiar avînd tu setea potolitã,
așa ca lãmuriri sã nu-ți mai dau,
136 mai fie-ți una totuși dãruitã.
Mai fãr' de preț nu cred cã va sã-ți parã,
deși-ți voi spune-o netãgãduitã.
139 Anticii-acei ce-n versul lor cîntarã
un veac de aur ce ferice-a stat
ãst loc de-aci-n Parnas poate-l visarã.
142 Aici fu primul om nevinovat,
eternul mai aici, și-orice rodire,
și-aici nectarul cel de toți cîntat."
145 Întors acum cu-ntreaga mea privire
spre-ai mei poeți, vedeam cum amîndoi
zîmbeau de-aceastã ultim-a ei știre.
148 Spre dulcea Doamnã m-am întors apoi.
Conținut: "Divina Comedie"
Download: "Divina Comedie"
Sursă: https://archive.org/details/Dante-DivinaComedie
Читайте також: Данте Аліг'єрі. Божественна комедія.
Читайте также: Данте Алигьери. Божественная комедия.
Top
Recomanda aceasta pagina unui prieten!
|
