|
Conținut: "Divina Comedie"
Cerul al cincilea, al lui Marte:
sufletele rãzboinicilor
Sãrmana noblețe a sîngelui (1-9) Strãmoșii
lui Cacciaguida (10-45) Florența de pe vre-
muri și virtuțile ei (46-154)
1 O, tu, sãrman-a sîngelui noblețe!
De faci pe om înfumurat sã fie
și-aici unde iubim în douã fețe,
4 tu n-ai de-acum sã-mi pari o nebunie,
cãci și-unde-s moarte-a poftelor rãscoale,
eu zic, în cer, tu mi-ai stîrnit mîndrie!
7 Ce-i drept, ești strai cu tot mai scurte poale,
cui zilnic nou postav dacã nu-i pui
cu timpul el te las-un coate-goale,
10 Cu Voi, ce-ntîi fu-n Roma-n uz, dar cui
poporul Romei nu-i mai face parte
de-acel respect, cu Voi deci începui;
13 de-aceea Doamna, stînd puțin deoparte,
zîmbi ca fata ce tuși la primul
Ginevrei greș, cum ni se spune-n carte.
16 - „Sînteți deci tatãl meu - am zis - și stimul
îmi dați ca sã vorbesc; și nu-mi încape
în gînd, prin cît mã 'nalți de sus, sublimul.
19 De har se umple prin atîtea ape
internul meu, încît am bucurie
cã poate-a le-ncãpea fãrã sã crape.
22 Deci spuneți-mi voi, dulcea mea mîndrie,
cari fur-ai noștri tați, ce numãr anii
purtînd pe cînd erați încã-n pruncie?
25 De staul spuneți, de-a[l] lui San Giovani
cum fu pe-atunci, și-n ce familii bune
mai demne-n el sã-i fie cãpitanii?"
28 Precum învie-n flacãri un cãrbune
bãtut de vînt, așa vãzui cum crește
și facla lui prin dulcea-mi rugãciune.
31 Și cum vãzui cã tot mai clar sporește,
vorbi cu glasul dulce de nespus
dar nu-ntr-un grai cum azi se-obișnuiește:
34 - „Din ziua-n care Ave fuse spus
pînã ce mama-n clipele-i durute
(azi sfîntã-n cer) povara și-a depus,
37 sub Leul sãu venit-a de cinci sute
cincizeci și trei de ori al nostru foc,
sub laba lui nou foc sã-și împrumute.
40 Nãscut, ca tații, fui în vechiul loc
în care cea din urmã dintre seste
e cea dintîie lîng-al hãlcii joc.
43 Ajunge-a ști de-ai mei strãmoși aceste,
cã de-unde-au fost și ce, mi-e prea departe
sã spui pe-ntreg, și-o las tãcerii-oneste.
46 Mulțimea-n el, cîtã putea-ntre Marte
și San Giovani-atunci a fi armatã,
era din cîtã-i azi a cincea parte.
49 Ci-a ei cetãțenime,-azi înglotatã
cu Campi și Castald și cu Fighine,
și-n cel din urmã ins era curatã.
52 Vecini sã-i fi avut era mai bine,
decît în burg, pe-aceste ginți de cari
vorbesc, Galuzzo și Trispian vecine,
55 spre-a nu rãbda țãranii-acei murdari
din Signa și-Aguglione, cari anume
fãcuți sînt parc-a deveni tîlhari.
58 Și dacã tagma cea mai rea din lume
n-ar fi cu Cezar astfel de tiranã
ci-avînd fiasca mil-a unei mame,
61 cîți florentini ce-azi schimbã-n vro dugheanã
și vînd, nu s-ar fi-ntors la Simifonti,
pe unde-ai lor strãmoși cereau pomanã.
64 În Montemurli-ar fi stãpîni tot Conti
și-n cercu-Aconei Cerchi ne-ar fi stînd
și-n Valdigrieve poate Bondelmonti.
67 Confuzia de familii-a fost oricînd
cetãții-un început de-o nouã sfadã
și-un rãu, ca-n trup ce-ndopi de-al doilea rînd.
70 Pe-un taur orb mai lesne-l faci sã cadã
decît pe mielul orb, și-n carne calea
și-o fac decît cinci spãzi mai lesne-o spadã.
73 Cînd stai sã vezi cum Luni și-Urbisaglia
s-au dus și cum cu ele pe-un pripor
se duce Chiusi-acum și Sinigaglia,
76 nu-ți parã lucru nou s-auzi cum mor
familii-n lume, și nici groaznic foarte,
cãci orișicare-orașe-au moartea lor,
79 și toate-a noastre lucruri au o moarte,
ca voi, ci pare-ascunsã-n cîte una
ce-o duce lung, cã-i scurt-a voastrã soarte.
82 Și-așa cum cerul ce-l rotește luna
mereu inund-ai mãrii țãrmi și-i seacã,
Florenței face tot așa Fortuna.
85 Mirare deci sã nu te mai petreacã
de care-ți spui, de-antici, de florentinii
a cãror faimã timpii-acum o 'neacã.
88 Vãzui pe Ughi-Ormani, Catelini
Filipi și-Alberichi, ai puterii
bãrbați iluștri-n marginea ruinii,
91 și mari vãzui și-antici pe cavalerii
și cei de la Sanell și vechea Arcã,
Bostichi,-Ardinghi vechi și Soldanierii.
94 În poarta care-acum grozav se-ncarcã
c-un nou sperjuriu și-ntr-așa mãsurã
cã va pieri-n curînd și-aceastã barcã,
97 trãirã Ravegnani cari nãscurã
pe Guido graful și pe cîți de-acu
înaltul nume Belincioane-avurã.
100 Dar della Pressa de pe-atunci știu
a fi stãpîn; și scãri și-al spãzii sale
mãnunchi de aur Galigai le-avu.
103 Stîlp mare-avea del Vai [pe-aceeași cale],
Sacheti mari, Sifanti și Baruci
și-acei ce se-nroșesc vorbind de-ocale.
106 Era și trunchiul de-unde ies Calfucci
voinic pe-atunci și-n scaune curule
chemați erau și Lizzi și-Arigucci.
109 O, cum vãzui pe-acei ce nesãtule
trufii i-au stins! Și-n orice faptã mare
sporeau Florența galbenele-i bule.
112 Așa fãceau pãrinții-acelor care
oricînd vrun loc de episcop lipsește
s-adunã-n consistoriu spre-ngrãșare.
115 Mișelul neam ce-acu-ndrãcit gonește
pe cei ce fug, dar cui arat-un dinte
sau punga sa ca mielul s-umilește
118 se urc-acum, dar prea cu slabã ginte
încît nu-i place lui Ubert Donat
cã socru-so-l fãcu al ei pãrinte.
121 Era și-n piața Caponsac mutat
din Fiesole pe-atunci, și nume bune
avea și Giuda-n burg, și Imfangat.
124 Și-ascult-un adevãr pãrînd minune,
în micul burg intrai prin poarta care
și-acum dup-alde Pera i se spune.
127 Și-oricine poartã semnu-acelui mare
baron, al cui și numele și-onorul
la hramul Tomei aflã-mprospãtare,
130 de-aici avea și rangul și favorul,
deși acel ce-ncinsu-l-a cu foi
de aur azi unit e cu poporul.
133 Și Gualterați și Importuni cu noi,
și-ar fi mai liniște și-n burg, vezi bine,
de nu l-ar fi-nvadat vecinii noi.
136 Iar casa de-unde amarul vostru vine
prin justa furie-a cui vã dete morții
și-a pus și dulcei vieți a voastre-o fine,
139 era-n onoare, ca și toți consorții.
O, Bondelmont, fugind de nunta sa
prin sfat strãin, ce rãu zvîrlit-ai sorții
142 O, cîți ce-azi plîng, ar fi voioși, de da
Cel Sfînt atunci în Ema pat a-ți face
în cea dintîi spre-oraș venire-a ta!
145 Ci-acelei pietre ce știrbitã zace
pãzind la pod, fu scris sã-i dea victime
Florența, biata,-n ultima ei pace!
148 Cu-atare și-alt-asemeni nobilime
vãzui Florenț-atîta pace-avînd,
cã n-avea cauzã de-a se plînge nime.
151 Cu-acestea i-am vãzut poporul stînd
și drept și glorios, și-n suliți crinul
purtat întors eu nu-l vãzui nicicînd,
154 și nu-l fãcuse roș încã dezbinul."
Conținut: "Divina Comedie"
Download: "Divina Comedie"
Sursă: https://archive.org/details/Dante-DivinaComedie
Читайте також: Данте Аліг'єрі. Божественна комедія.
Читайте также: Данте Алигьери. Божественная комедия.
Top
Recomanda aceasta pagina unui prieten!
|
