Conținut: "Divina Comedie"
Cerul al treilea, al lui Venus:
sufletele iubitoare
Profeția lui Carol Martel (1-12) Cunizza
da Romano (13-66) Folchet din Marsilia
(67-126) Invective împotriva Florenței și
corupției curții papale (127-142)
1 Apoi, Clemențo, lãmurit cînd fui
de Carlo-al tãu, și-mi spuse cum dușmanii
aveau sã-și batã joc de-urmașii lui,
4 mi-a zis: - „Dar taci, și las' sã curgã anii!
Atît mai pot sã-ți spui ce-o fi 'nainte:
cã just amar urma-vã-va pierzanii".
7 Apoi viaț-acelei flacãri sfinte
s-a-ntors spre Soarele care-o strãbate,
ca și spre-un bun de-odihn-a orice minte.
10 Fãpturi impii și suflete-nșelate!
Vai, cum vã-ntoarceți de asemeni bine,
cu ochi țintiți mereu spre vanitate!
13 Și iat-alt foc spre noi vãzui cã vine
din sfera lor, și claru-i foc de-afarã
vãdea dorința-i de-a vorbi cu mine.
16 Iar ochii Doamnei care-asuprã-mi starã
ca și 'nainte, fix cu-a lor privire
un semn vegheat de dulce-asens îmi darã.
19 - „Dorinței mele,-o, fã-i curînd plinire,
ferice duh - am zis -, fã proba ta
cã poți rãsfrînge-n tine-a mea gîndire."
22 Din fundu-i, de-unde pîn-atunci cînta,
deși n-o cunoșteam, acea lucoare,
cum face-un om dispus a te-ajuta,
25 mi-a zis: - „În partea țãrii fãr' de-onoare,
Italia, ce zace-ntre Rialt
și muntele ce Brentei dã izvoare,
28 un deal se 'nalțã, însã nu prea 'nalt,
el patrie este-acelei flacãri grele
ce dete-acelui loc cumplit asalt.
31 Vlãstar a fost și ea al mamei mele.
Cuniza fui, și-aci-ntr-acest regat,
cãci roabã fui puterii-acestei stele.
34 Ci-mi iert aici cu drag al meu pãcat
sã nu mã plîng și rabd cu veselie,
iar d-ast-al vostru vulg poate-i mirat.
37 Odorul rar, cel mai aproape mie,
ursit al nostru cer sã ni-l orneze
bun nume-avu, și, stins pîn-o sã-i fie,
40 avea-va suta de-ani sã se-ncinceze.
Ei, vezi, de-avem de fapte-a da dovadã,
ca primei vieți și-a doua sã-i urmeze!
43 Ci-altfel gîndește azi acea grãmadã
dintre-Adige și Taliament, alt gînd,
cãci orișicît s-o bați nu vrea sã vadã.
46 Ci-n bãlțile Vicenței, și-n curînd,
schimba-i-va apa-n sînge paduanul,
cãci prea-i rebel de-orice virtuți fugînd.
49 Iar unde Sil s-unește cu Cagnanul
se poart-un domn cu-atît de 'nalte schime,
cã-i fac, spre-a-l prinde, de pe-acum arcanul!
52 Va plînge Feltro[-atît] cît face crime
nemernicu-i pãstor, hain și-atare
cã-n Malta nu va-ntra mai vrednic nime!
55 Spre-a-l încãpea pe tot ce cadã mare,
și cîtã trudã pe-uncii-a-l cîntãri
tot sîngele cel ferrarez pe care
58 ãst popã nobil are-a-l dãrui,
zelos spre-a fi-n partid; și-acele donuri
conform vieții-acestei țãri vor fi.
61 Oglinzi sînt sus, iar voi le ziceți tronuri,
ce-n noi rãsfrîng județul vrerii sfinte,
așa cã ne par drepte-aceste zvonuri".
64 Aici tãcu. Și-apoi luai aminte
cã spre-altele s-a-ntors, cãci am vãzut
cã intrã-n sfer-așa cum fu 'nainte.
67 Ci-ntîiul foc, ce-acu mi-era știut,
în fațã-mi stînd lucoare-avea-n figurã
ca și-un rubin de soare strãbãtut.
70 Plãcerea-n cer le dã luminã purã,
ca rîsu-aici; dar umbra, de durere
mai multã-n Iad, pe-atît se face-obscurã.
73 - „Eternul vede tot, și-a ta vedere
se-nluie-n el, încît ferice-odor,
nu-ți poate-ascunde nici un fel de vrere,
76 deci vocea ta ce desfãteazã-n cor
tot ceru-n rînd cu-acele lãmpi divine
ce-și fac din șase-aripi hlamida lor,
79 de ce nu vrea dorința sã-mi aline?
Eu nu ți-aș aștepta sã-ntrebi cuvîntul,
în tine de-aș vedea cum vezi tu-n mine."
82 - „Bazinul cel mai larg - așa deci sfîntul
vorbi-ncepînd - ce apa-n el cuprinde,
afar' de-acel ce-ncunjurã pãmîntul,
85 spre soare-ntre potrivnici țãrmi se-ntinde
așa de mult, cã face meridian
acolo unde-al zilei fapt s-aprinde.
88 Acestei vãi îi fui eu riveran
în stînga Macrei care-n scurta-i cale
desparte genovezul de toscan.
91 Spre-apus și zori aproape-au zãri egale
Bugia-n sud și-orașul de-unde fui
și-al cãrui port vãzui de sînge-o vale.
94 Și Folco m-a numit poporul cui
știut i-am fost, și-acestei lumi rotunde
îi dau tiparul ce din ea-l avui.
97 N-a ars nici Dida-n flacãri furibunde,
mîhnind pe soț și pe Creuse-odatã,
ca mine-n timpul cît avui ce tunde,
100 nici fata din Rodope cea-nșelatã
de-al ei Demofoon, nici scos din fire
Hercul de-a regelui Tesaliei fatã.
103 N-avem cãințe-aici, numai zîmbire,
nu de pãcat, cãci el din gînd ni-e scos,
ci de prevãzu-acel ce rînduiește.
106 Aici al artei mare și frumos
efect îl vezi; aici discerni un Bine
prin cari-acești de sus lucreazã-n jos.
109 Dar toate-a tale vreri spre-a-ți fi depline
ce-n sfera noastr-aici ți se iscarã
se cade-a mai vorbi și-altfel cu tine.
112 Tu vrei sã știi ce duh e, așadarã,
în focu-acest vecin ce schinteiazã
ca razele de soare-n apa clarã.
115 Sã știi cã-n pacea lui se desfãteazã
Rahab, ce-aci-ntr-a noastrã stea primitã,
în cel mai mare grad ni-l sigileazã.
118 În ceru-acesta-n care-i vîrfuitã
a Terrei umbrã, cea dintîi fu ea
prin marea-nvingere-a lui Crist suitã.
121 Fu just ca-ntr-una dintre roți s-o ia
ca drept trofeu a-nvingerii cei sfinte
prin mîini ce crucea-n cuie le ținea
124 cã-n sfînta țarã, mergerii 'nainte
lui Iosua ea primul fir i-l toarse -
ci-acestea Papei nu-i prea stau aminte!
127 Orașul tãu, clãdit de-acel ce-ntoarse
pãrintelui sãu dosu-n primul zel,
și-a cãrui pizm-atîta plîns ne stoarse,
130 produce blãstematul crin acel
ce-a dus [și oi] și miei pe-un drum nebun,
fãcînd pãstor pe-un lup, și pentru el
133 pe marii doctori nici un preț nu pun,
nu vreau scripturi, ci numa-n decretale
fac studii-așa cum marginile-o spun,
136 și papi și popi cu-acestea fac parale!
Lor nu spre Nazaret le zboarã gîndul,
spre care-n zbor Gavril fãcut-a cale.
139 Dar Vaticanul și-alte pãrți de-a rîndul
alese-n Roma, foste cimiterii
celor ce s-au luptat pe Petru-urmîndu-l,
142 vor fi-n curînd scãpate de-adulterii."
Conținut: "Divina Comedie"
Download: "Divina Comedie"
Sursă: https://archive.org/details/Dante-DivinaComedie
Читайте також: Данте Аліг'єрі. Божественна комедія.
Читайте также: Данте Алигьери. Божественная комедия.
Top
Recomanda aceasta pagina unui prieten!
|