|
Conținut: "Divina Comedie"
Întîiul cer, al Lunii:
cei nestatornici în pãstrarea
jurãmintelor
Apostrofa cãtre cititor (1-18) Beatrice și Dante intrã în lunã (19-45) Petele lunii;
pãrerea lui Dante și combaterea ei de cãtre
Beatrice (46-105) Adevãratul motiv al
fenomenului (106-148)
1 O, voi acei ce-n slaba luntrișoarã
cu dorul ascultãrii-mi urmãriți
pe mare nava ce cîntînd îmi zboarã,
4 vã-ntoarceți iar la mal sã v-odihniți!
Cãci poate cã-ndrãznind sã-ntrați, vrodatã
pierduți ca mine-n larg, voi sã pieriți.
7 Pe-o mare merg ce n-a mai fost umblatã,
Minerva-mi suflã, mã conduce-Apol,
și nouã muze Ursa mi-o aratã.
10 Dar voi, puținii-acei ce-ați dat ocol
la vreme pîinii îngerești din care
trãiești aici și-n veci te simți tot gol,
13 puteți intra, socot, pe larga mare
cu-al vostru vas, cît timp nu-i egalat
al mãrii cîmp brãzdat de-a mea cãrare.
16 Cum voi vã veți mira nu s-au mirat
trecînd prin Colhis gloat-argonautã,
și-n cîmp pe Iason l-au vãzut argat.
19 Eterna sete-a noastrã cea nãscutã
grãbit, cam cum vedeți pe cer, ne-a dus
spre lumea cea dintru-nceput fãcutã.
22 Priveam la Doamna mea, iar Doamna-n sus,
și-n timp ce poate-un cui sã se destrune
zburînd din arcul de pe care-i pus,
25 vãzui cã sînt ajuns unde-o minune
atrase vãzul meu; iar Beatrice,
cui vãl pe gîndu-mi nu-i puteam eu pune,
28 mi-a zis frumoas-așa cît și ferice:
- „Spre Domnu-ntoarce inima cu-ardoare
cã-n prima stea voi sã ne ridice".
31 Pãrea cã ne-a cuprins o lucitoare,
solidã ceațã deasã și politã
cum este-un diamant bãtut de soare.
34 Și ne-a primit eterna mãrgãritã
în sînul ei cum apa ce primește
o razã-n ea persist-a fi unitã.
37 De-am fost eu corp (și nu-nțelegi, firește,
cum rabd-un corp sã intre-n el strãinul
cum este-a fi cînd corp în corp rãzbește),
40 cît trebuie de-aprins sã-ți fie chinul
sã vezi esența-n care poți sã vezi
unita noastrã fire cu Divinul.
43 Acolo vei vedea ce-aici tu crezi,
nu demonstrat, ci manifest prin sine
cum crezi un axiom fãrã dovezi.
46 Și-am zis: - „Madono, mulțãmesc, vezi bine,
cu-ntreag-ardoare cîtã-n mine este
cui smulsu-m-a mortalelor destine.
49 Dar spune-mi tu ce pete sînt aceste
pe-al lunei corp, de care jos la noi
spun oamenii cu Cain nu ș' ce poveste?".
52 Puțin Stãpîna mea zîmbi și-apoi:
- „De-i fals-orice pãrere-n om, cînd n-are
vro cheie simțul spre-a deschide-n voi,
55 cu-atît mai mult nu-ți fie de mirare
cînd vezi cã și urmînd vrun simț, ce mici
spre zbor aripi rațiunea voastrã are.
58 Ci-ntîi sã-mi spui, tu cum ți le explici?".
Iar eu: - „De-apar diverse stãri, aș zice
cã-s pãturi rari și dese-n lun-aici".
61 Iar ea: - „Vedea-vei cert cum o sã pice
credința ta-n absurd prin toate-acele
dovezi ce-n contra [vorb-o sã] ridice.
64 V-arat-a opta sferã multe stele
la cari privind mãrimea lor și clarul,
gãsești fenomene diverse-n ele.
67 De-ar face-aceasta desul lor sau rarul,
în toate-ar fi o singurã putințã,
ușor ori greu ori drept avînd cîntarul.
70 Diverselor puteri le dau ființã
fîntîni diverse, cari, afar' de una,
distruse-ar fi, de-ar sta a ta sentințã.
73 Mai mult: cînd rarul ar produce bruna
coloare-a lor, cum crezi, ori numa-n parte;
lipsit-ar trebui sã fie luna
76 de-a ei materie,-ori, tocmai cum se-mparte
ce-i gras și slab în corp, ar fi și-aceste
diverse pãrți ori pline-ori mai deșarte.
79 Ne-ar da eclipsele de soare veste
în primul caz, cãci el s-ar arãta
ca ori prin care-alt corp cînd rar el este.
82 Dar nu-i așa. Deci trec a cerceta
al doilea caz; și el de se prãvale,
va fi vãditã-n fals pãrerea ta.
85 Prin rarul strat de n-are drum la vale,
desigur este și-un hotar, de unde
contrarul sãu deloc nu-i lasã cale.
88 Se-ntorc de-aici ale luminii unde
precum se-ntoarce-o razã refractatã
din sticla-n dosul cãrei plumb se-ascunde.
91 Vei zice-acum cã raza ni s-aratã
mai mult aici ca-ntr-alte pãrți obscurã,
fiind dintr-un mai mare-adînc redatã.
94 Tu poți scãpa de-aceastã-ncurcãturã,
fãcînd experiment: izvoru-acel
din care-a voastr-orice științã curã.
97 Iai trei oglinzi; douã distînd la fel
în fața ta, și-ntre-ambele așazã
pe-a treia, mai departe stînd nițel;
100 privești spre ele-n timp ce lumineazã
în dosul tãu stînd astfel o fãclie
cã toate trei spre tine-o reflecteazã;
103 în cea mai depãrtatã n-o sã fie,
ce-i drept, egal volumul de lucoare,
va fi însã egal-a ei tãrie.
106 Și-asemeni cum, bãtut de caldul soare,
rãmîne gol pãmîntul de zãpadã
și și de ger, și-ntîia sa coloare,
109 așa și restul ce-a rãmas sã-l crezi
voiesc sã-l scald prin facl-așa verace
încît va schinteia cînd o s-o vezi.
112 Rotește-n cerul din divina pace
un corp ce-nchide-n veșnica-i virtute
pe esse-a totul ce-n cuprinsu-i zace.
115 Vecinul cer cu-atîtea lãmpi vãzute
împart-esența-n deosebi ființe,
de el distincte, dar în el ținute,
118 iar alte roți prin varii diferințe
trimit în jos distinctul ce-l cuprind
conform cu scopul lor și-a lor semințe.
121 Aceste-organe-a lumii deci descind,
din grad, cum vezi acum, urmîndu-și gradul,
cã-n jos trimit ce de deasupra prind.
124 Ãst drum pe care merg, tu vezi cum scadu-l,
mereu spre ținta ce-al tãu dor o cere,
încît de-acum sã-ți afli singur vadul.
127 Motori divini deci cat-a ta putere
ca și mișcare-acestor roți divine,
precum lucrarea-n fier un faur cere.
130 Deci cerul cel cu-atîtea dragi lumine
ia chip din Mintea cea dintru-nceput
ce-i dã și curs și-al ei sigil devine.
133 Și-așa cum sufletu-ntr-al vostru lut,
prin fel de fel de membre, conformate
diverselor puteri, e desfãcut:
136 suprema Minte-a dînsei bunãtate
prin stele-astfel și-o-mparte înmiitã,
etern rotind în propria-i Unitate.
139 Diversã stea primește-o feluritã
putere-n ea ce-ntrînd o face vie,
fiind, ca viața-n voi, cu ea unitã.
142 [Conform fericei firi de obîrșie,
prin corp, putere-amestecatã luce]
ca și prin ochii vii o veselie.
145 De-aici apoi o stea și-o stea strãluce
în mod divers, dar nu din des și rar
cãci ea-i principiul formei ce produce
148 conform cu-a sa putere,-obscur și clar".
Conținut: "Divina Comedie"
Download: "Divina Comedie"
Sursă: https://archive.org/details/Dante-DivinaComedie
Читайте також: Данте Аліг'єрі. Божественна комедія.
Читайте также: Данте Алигьери. Божественная комедия.
Top
Recomanda aceasta pagina unui prieten!
|
