Conținut: "Divina Comedie"
Cercul al optulea.
Valea a zecea: calpuzanii
Falsificatorii de sine (1-48)
Falsificatorii de monedã (49-90)
Mincinoșii. Cearta comicã între maistrul Adam și Sinon Grecul
(91-129) Dojana lui Virgil cãtre
Dante (130-148)
1 Cînd pentru Bachus Juno-ntãrîtatã
pe-al Tebei sînge-și rãcorea mînia
precum și-o rãcori și de-altãdatã,
4 atîta-ntra-n Atamas nebunia
încît, cu doi copii ai ei venind,
în brațe-i strînși, cînd își vãzu soția
7 striga: - „Sã-ntindem lațul ca sã prind
cu pui cu tot leoaica la intrare!".
Cu mîini nelegiuite-apoi rãpind
10 pe-un fiu numit Learh, pe cel mai mare,
rotindu-l l-a strivit de-un zid, turbatul,
iar ea fugind sãri cu-al doilea-n mare.
13 Iar cînd Ursita rãsturnã-ngîmfatul
oraș troian ce totul îndrãznit-a
și-a stins pe-un rege-alãturi cu regatul,
16 Hecuba tristã, roaba și-obidita,
vãzînd și-al Polixenei trist omor,
și-n stare-așa de jalnicã-ntîlnit-a
19 pe-al mãrii mal ucis pe Polidor,
ea voci a scos asemeni lãtrãturii,
de-amarul mult ce-i puse minții nor.
22 Dar nici în Troia, nici în Teba furii
n-au rupt vrodat-atîta de-ndrãznețe
nu membre de-om, ci fiare-ale pãdurii,
25 ca doi cari goi și cu scîrboase fețe
fugeau și se mușcau, și nu-ntr-alt mod
cum fac doi porci scãpați de prin cotețe.
28 Sãrind cu dinții-un duh a prins de nod
de-al cefei pe Capochio și tîrîndu-l
el burta-i sfîșia de-al vãii pod.
31 Cel din Arezzo tremura, vãzîndu-l
și-a zis: - „E Giani Schichi-acel prãpãd
și-alearg-așa, tot cercu-nspãimîntîndu-l".
34 Dar eu: - „De-ai altui dinți, cã sã repãd
pe tine-a te-nhãța, de nu ți-e fricã:
ce duh e el? Sã-l știu, cît timp îl vãd!".
37 - „Stricatul duh al Mirhei, care-amicã
a tatãlui sãu fu, dar nu cu-acel
amor legal ce-l datorește-o fiicã,
40 și-ajunse-așa pînã-n pãcat cu el,
luînd prin fraudã chipul altei fete,
cum celãlalt turbat fãcu la fel,
43 și-n patul morții el ca Buoso stete,
testîndu-și doamna turmei prin atari
formule-ncît minciunii normã-i dete."
46 Pierind turbații-aceia doi, la cari
priveam sã vãd ce rele-au sã mai facã,
mã-ntoarsei ca sã vãd și pe-alți tîlhari.
49 Și-un duh vãzui pãrînd o cobzã, dacã
tãiat sub vintre ți-l închipui de-unde
al nostru trup devine-n jos o cracã.
52 Greoaia boalã de-apã ce pãtrunde
prin trup cu zãmuri în venin schimbate,
așa cã burții fața nu-i rãspunde,
55 fãcea sã stea cu buzele cãscate
așa cum țin și ftizicii-nsetați
cãzut-o buzã, și-alta-n sus pe spate.
58 - „Ah, voi ce fãr' de-osîndã vãd cã-ntrați,
și nu știu cum - a zis - aci-n ponorul
acest cumplit, priviți și vã mirați
61 [de maistru-Adam ce jinduie izvorul]!
Avui, trãind, ce-am vrut, și bani și bine,
și-acum de-un strop de ap-aici duc dorul.
64 Acele vãi ce de pe verzi coline
din Casentino-n Arno cad și-apar
în albii moi, de-a lor rãcoare pline,
67 mereu le vãd în gînd, și nu-n zadar,
cãci chipul lor cu mult mai rãu mã doare
decît acest al boalei mele-amar.
70 Dreptatea, vai, cumplit rãzbunãtoare,
motiv ia locul crimei ce-o fãcui,
ca și mai iuți oftãrile sã-mi zboare.
73 Acolo stã Romena, și bãtui
bani falși de-ai lui Ioan într-însa, pînã
ce-acolo pus pe rug și ars eu fui.
76 Sã-l am eu pe-Alexandru-o clipã-n mînã,
ori pe-alt mișel din trei, aș da, socot,
cu drag, oh, Brando,-ntreaga ta fîntînã.
79 Ãști doi turbați ce știu prin vale tot
de nu mã mint, un frate-ar fi prin vale -
dar greu așa cum sînt, eu ce sã pot!
82 Sã fiu ușor atîta numa-n șale
sã pot mãcar o șchioapã s-o strãbat
în suta de-ani, de mult aș fi pe cale
85 aci-ntr-al sluților ponor sã-i cat,
deși-i de unsprezece leghe-ocolul
și nu-i mai strîmt de-o jumãtate-n lat:
88 cãci numai pentru ei sînt eu în stolul
cel slut de-aici, [și silnica lor trudã]
m-a pus sã bat de trei carate polul."
91 - „Dar ãști doi nevoiași ce vãd c-asudã
la dreapta ta - i-am zis - și aburi dau
cum face mîna cînd pe ger ți-e udã?"
94 Iar el: - „Cînd am cãzut, aici erau
și stau așa și nu-și întorc nici țeasta
și-n veci ei poate-or sta cum vezi cã stau.
Ea-i cea ce-mpinse pe Iosif nãpasta,
el falsul Sinon e, un grec stricat,
și scot din friguri iuți putoarea asta".
100 Dar unul dintre ei fu ofensat
cã-i da recomandație-așa de-obscurã
și-i dete-un ghiont în burtã, și-a sunat
103 umflata burtã asemeni c-o tamburã.
Dar prompt Adam rãspunse-atunci cu cotul
și nu-mi pãru mai slab în loviturã.
106 - „Sã nu mã crezi - i-a zis - buștean cu totul,
cã, dacã-s greu din cauza boalei mele,
am mîini destul de iuți sã-ți radã botul."
109 - „Cînd te-au bãgat în foc, n-ai fost cu ele -
rãspunse grecu' - așa de iute-a bate,
ci-așa și mai, bãtînd monete rele."
112 Adam atunci: - „Aici cam ai dreptate,
dar n-a fost tot așa de drept, vecine,
ce-ai spus sub Troia celor din cetate!".
115 - „Eu fals cuvînt, tu falși arginți, vezi bine!
Eu sînt aici sã-mi plîng o culp-a mea,
tu multe-ncît și dracii-au mai puține!"
118 - „Sã uiți de cal, sperjure, poate-ai vrea?
rãspunse cel cu burta numai apã,
dar toți în lume-o știu, și-n gît sã-ți stea!"
121 - „Ba ție setea-n gît, cã limba-ți crapã
și-un turn pînã la gurã ți se dete
și tot n-au loc putorile sã-ncapã."
124 - „Tot fleacuri spui - a zis cel cu monete -
de cîte-ori îți caști [pliscul, secãturã],
cãci apa-n turn de am și tot mi-e sete,
127 tu ai dureri de cap și-n tine-arsura,
și nu ți-aș spune-o vorbã de pomanã
sã pupi mãcar al apei șes cu gura."
130 Stãteam s-ascult ocara lor dușmanã,
cînd: - „Uite-aici - îmi zice-al meu pãrinte
e cît pe-aci sã-ți fac acum dojanã!".
133 Mînia deci vãzîndu-i-o-n cuvinte,
privii la el și-așa rușine-avui,
încît de ea și-acu-mi aduc aminte.
136 Și ca și-un om, visînd un rãu al lui,
dorește-a-i fi aceasta vis, și cere
ce-aievea este-așa, și nu ce nu-i,
139 așa și eu, cãci n-aveam glas, dar vrere
aveam sã mã scuzez; și mã scuza,
și nu știam, nevruta mea tãcere.
142 - „Cu mult mai mari greșeli se pot spãla
cu-o mult mai slabã probã de rușine!
Alung-acum orice mîhnire-a ta,
145 și-nchipuie-ți cã-s tot pe lîngã tine
oricînd s-ar întîmpla sã vezi cã-și sar
cu-atari cuvinte[-n cap atari jivine].
148 A vrea s-auzi ce-și spun e gust vulgar!"
Conținut: "Divina Comedie"
Download: "Divina Comedie"
Sursă: https://archive.org/details/Dante-DivinaComedie
Читайте також: Данте Аліг'єрі. Божественна комедія.
Читайте также: Данте Алигьери. Божественная комедия.
Top
Recomanda aceasta pagina unui prieten!
|