|
Conținut: "Divina Comedie"
Cercul al optulea. Valea
a șasea: ipocriții
Cursa întinsã de draci și zãdãrnicitã
de Virgil (1-57) Ipocriții (58-75)
Catalan și Lodering (76-108)
Caiafa (109-126) Cei doi poeți se
urcã pe colnicea a șaptea (127-148)
1 Tãcuți și singuri, fãrã soți, acum
mergeam, urmînd din urmã pe pãrinte
cum merg și frații minoriți pe drum.
4 Dar cearta ce-o vãzui mi-aduse-aminte
de-un șoarece și-o broascã despre care
Esop ne dã-ntr-o snoavã-nvãțãminte.
7 N-au „nu" cu „ba" mai mult asemãnare
decît au astea douã, dacã bine
privești și-alãturi și-nceput și fine.
10 Și-așa cum dintr-un gînd alt gînd îți vine,
alt gînd din primu-așa mi se nãscu
sporindu-mi spaima cea dintîi din mine.
13 Și-așa gîndeam: motivu-n noi le fu
și-a poznei cei de rîs și-a suferinții
și negreșit cã li-e necaz acu.
16 Mînie dac-adaog rea-voinții,
goni-ne-vor cum n-a gonit copoi
pe-un iepure ce-l ia de gît cu dinții.
19 Simțeam de groazã pãru-n cap vîlvoi,
și-am zis, atent în urm-avînd privirea:
- „De nu ne-ascundem repede-amîndoi,
22 din Gheare-Rele, maistre, mi-e pierirea.
Îi simt cum vin pe urmã-ne-alergînd,
așa de vii îi vãd cu-nchipuirea".
25 Iar el: - „De-aș fi și-oglindã, mai curînd
n-aș prinde-a ta icoanã, cea de-afarã,
precum ți-am prins pe cea ce-o ai în gînd.
28 Spre-a mele-a tale gînduri se-ndreptarã,
egal cuprins avînd și-același zbor,
și-așa-ntr-un singur sfat mi se-nchegarã.
31 De-o fi pieziș la dreapta,-ncît ușor
sã facã malul drum într-altã vale,
scãpãm de-nchipuita goan-a lor".
34 Dar n-a-ncheiat și restul vorbei sale,
cînd și vãzui pe draci cu-aripi întinse
aproape-a ne-nhãța sosind pe cale.
37 Virgil în brațe-atunci grãbit mã prinse,
precum de zgomot deșteptata mamã,
cînd vede-n casã lucrurile-aprinse,
40 apucã fiul spre-a fugi, și-n samã
luînd numai la el, ea nici pe sine
nu-și dã rãgaz s-arunce vro nãframã;
43 așa pe spate s-a lãsat cu mine
din vîrf, pe coasta repede ce-astupã
din sus prãpastia vãii cei vecine.
46 Nicicînd nu cred pe-al morii scoc s-o rupã
deodatã apa-n vale mai cu zorul
cînd este-aproape sã s-azvîrle-n cupã,
49 precum pe-acel perete-a curs cu zborul
Virgil, și mã ținea la pieptul lui
pãrînd cã fiu îi sînt, nu-nsoțitorul.
52 Abia ce-am fost ajunși în fund, vãzui
pe draci din zbor pe culme cum se lasã
drept unde-am fost, dar nu mã mai temui,
55 cãci Pronia ce voi-ntr-a cincea plasã
sã-i facã servi, de ei spre-a fi pãzitã,
le-a stins orice puteri din ea sã iasã.
58 Aflarãm jos o ginte-aici, smolitã,
umblînd prin cerc cu mers nespus de lin,
plîngînd pe-o fațã jalnic de truditã.
61 Și cape-aveau cu glugi lãsate plin
și-adînc pe ochi, și-n felul cum le taie
la rasa lor monahii de la Rin.
64 De aur faț-aveau, pãrînd vãpaie,
dar grele-atît prin plumbul blãnii lor,
cã Frideric pe-a lui le-avea de paie.
67 Ah, trist veșmînt, în veci obositor!
Și-n rînd cu ei, întorși la stînga iarãși,
mergeam atenți cum plînge-acest popor.
70 Dar, strîns de drumul strîmt și de povarã-și
așa de-ncet venea, cã-n rînd cu mine,
aveam tot noi cu orice pas tovarãși;
73 deci zisei: - „Tatã, cautã pe-oarecine
cu nume,-am zis, și fapte cunoscute
și-așa mergînd, tu vezi pe lîngã tine".
76 Și-un duh din dos, fiindu-i cunoscute
cuvintele toscane: - „O, stați, voi cei
ce-n neagra noapte-așa fugiți de iute,
79 cã poate pot sã-ți dau și eu ce vrei!".
S-a-ntors atunci Virgil privind prin vale,
și: - „Așteapt' - a zis - și mergi încet ca ei".
82 Și stînd vãzui pe doi zorind pe cale
cu mare dor de-a fi cu noi în rînd,
ci-opriți erau de plumb și-ngusta cale.
85 Sosind, ei m-au privit mult timp tãcînd
și-n sus țineau chiorîș cãutãtura;
se-ntoarserã-ntre ei apoi, zicînd:
88 - „Acesta parcã-i viu cã-și mișcã gura.
Iar [de nu-s] vii, cum n-au aceste blane,
ce drept al lor le iartã-ncãrcãtura?".
91 Și-apoi: - „Tu, oaspe-al turmei cei sãrmane
de triști fãțarnici, te rugãm sã spui,
și nu ne-ascunde, cine ești, toscane?".
94 - „Nãscut am fost - rãspunsei - și crescui
la mîndrul Arno-n marea lui cetate,
și-am trupu-acel ce-apururi îl avui.
97 Dar cine voi, a cãror distilate
dureri prin ochi sînt chin vederii mele?
Ce chin e-n voi ce-atît de-amar v-abate?"
100 Rãspunse-un ins: - „Aceste haine grele
în cari sîntem cu plumb aci-mbrãcați,
cîntaru-l fac sã geam-astfel sub ele.
103 Noi din Bologn-am fost, doi veseli frați,
Lodringo el, eu Catalan, și-odatã
de-a ta cetate ambii-am fost chemați,
106 cum și-alte dãți chemã, spre-a fi pãstratã
odihna ei, dar noi i-am fost atari
precum Gardingul și-astãzi mai aratã".
109 Eu vrui atunci sã zic: - „Voi rãii, cari...",
dar n-am mai zis, cãci vãzul mi se duse
pe unul rãstignit și-nfipt cu pari.
112 Vãzînd cã-l vãd, întreg el se distruse,
suflînd în barbã-și cu-ndelung oftat;
iar popa Catalan, care-l vãzuse:
115 - „Acest înfipt ce-l vezi - a zis - da sfat
iudeilor cã, spre-a-mpãca poporul,
un om cãznirii trebuie-a fi dat.
118 Stã gol cum vezi și-nchide-n drum ponorul,
și trebuie sã simtã cît de grei
sînt toți cari trec și pun pe el piciorul.
121 Și socrul sãu e-n bolgie-aici, și-acei
ce-au fost cu el pãrtași în sfatul care
a fost sãmînța rea pentru iudei".
124 Vãzui și pe Virgil cum sta-n mirare
de-acest întins în cruce-astfel precum
etern va sta-ntr-atît de tristã stare.
127 Se-ntoarse-apoi spre Catalan: - „Și-acum,
sã-mi spui, de ești stãpîn al vrerii tale,
nu este-aici la dreapta-ne vrun drum
130 pe care sã ieșim dintr-astã vale
spre-a nu constrînge iarãși îngeri rãi
cu noi sã vie-a ne-arãta vro cale?".
133 - „Aproape-aici, s-o vezi cu ochii tãi -
rãspunse el - din marea rîpã pleacã
un arc ce trece toate-aceste vãi,
136 ci-i rupt aici și nu e drum sã treacã,
dar lesne-o sã suiți și pe ruine,
cã zac în fund spre coasta ce se pleacã."
139 Puțin Virgil a stat retras în sine.
Și-apoi: - „Acel ce-nțeapã rãii-n lacul
de smoal-a lui, ce rãu și-a rîs de mine!".
142 - „Eu și-n Bologn-am auzit cã dracul
e sac de vicii și mințind mereu,
cã-i tatã al minciunii",-a zis monacul.
145 Cu pașii mari porni maestrul meu,
avînd puțin pe-obraji a furiei floare,
și-așa, lãsîndu-i pe-ncãrcați, și eu
148 pornii pe urma dragilor picioare.
Conținut: "Divina Comedie"
Download: "Divina Comedie"
Sursă: https://archive.org/details/Dante-DivinaComedie
Читайте також: Данте Аліг'єрі. Божественна комедія.
Читайте также: Данте Алигьери. Божественная комедия.
Top
Recomanda aceasta pagina unui prieten!
|
