|
Conținut: "Divina Comedie"
Cercul al optulea.
Valea întîi și a doua:
pezevenghii, seducãtorii
și lingușitorii
Descrierea Vãilor Rele (1-21) Seducãtorii pentru alții (22-67)
Seducãtorii pentru ei înșiși. Iason
(68-99) Lingușitorii (100-136)
1 Un loc e-n Iad, Vãi-Rele se numește
de piatrã-ntreg cu fațã ruginie,
cum e și 'naltul mal ce-l cercuiește.
4 În centru-acelui blãstãm de cîmpie
cãscat se vede-un puț și larg și-afund
al cãrui chip la timp îl voi descrie.
7 Iar spațiul cît rãmîne-i loc rotund
cît e-ntre puț și rîpa asta mare
și-n zece vãi se-mparte-ntregu-i fund.
10 Precum e locul unde spre-apãrare
a zidului se vãd pe sub castele
un șanț urmînd pe-alt șanț în numãr mare,
13 așa erau fãcute-aici și ele.
Și-așa cum vezi și punți care sã treacã
pe-alt mal, din pragul ãstor citadele
16 asemeni punți din poala stîncii pleacã
și peste gropi și valuri necurmat
merg pînã-n puț ce rupte-n el le 'neacã.
19 În locu-acesta ne gãsirãm cînd
ne-a scos Gerion de pe el; și-n cale
porni Virgil spre stînga, eu urmînd.
22 Vãzui la dreapta alte stãri de jale,
și cazne nouã și cãlãi de-alt soi
ce-umpleau aceastã cea dintîie vale.
25 Mișeii-n fund veneau, cu toții goi,
spre noi din centru' vãii-un stol; de-afarã
alt stol, dar mai grãbit, în rînd cu noi.
28 Precum pentru-mbulzealã mult aflarã
romanii-un mod de-a circula pe punte,
în anul jubilar și-așa așezarã
31 sã aibã toți, pe-o lature,-a lor frunte
spre Sanct-Angelo cîți spre dom mergeau,
iar pe-altã parte-acei ce merg spre munte.
34 Și draci cu coarne bice lungi aveau,
în multe pãrți pe negrele colnice,
și-amar din dos cu bicele-i bãteau.
37 Vai, cum sãreau de iuți sã se ridice
la-ntîiul bici, și n-așteptau sã-i batã
al doilea rînd și-al treilea rînd de bice!
40 Pe cînd mergeam îmi fu întîmpinatã
de-un ins privirea, și-am strigat grãbit:
- „Nu-l vãd pe-acesta azi de-ntîiași datã".
43 M-oprii deci sã-l privesc și s-a oprit
Virgil și se-nvoi pe plac sã-mi facã,
puțin sã mã și-ntorc cu cel lovit.
46 Iar el credea cã mi s-ascunde dacã
va sta cu capu-n jos, ci-i fu-n zadar,
cãci zisei eu: - „Tu, cel ce ochii-și pleacã,
49 de nu ești dintre-acei ce-ades îți par,
tu ești Caccianemic, ești el, firește,
dar ce te-a-mpins aci-ntr-atît amar?".
52 Iar el: - „Nu-ți spui cu drag. Dar mã silește
cuvîntu-ți clar ce-așa de dulce-mi sunã
și prima viaț-a noastrã-mi amintește.
55 Marchizului, oricum ar fi sã spunã
vrun zvon scornit, fui eu care i-am dus
sã-i facã voia sora mea cea junã.
58 Nu-s singur bolognez sub bice pus,
ci-i plin ãst loc de ei, de-atîta ginte,
încît din Reno la Savena nu-s
61 deprinși atîția sipa sã cuvinte.
De vrei dovezi și-un fapt ca sã-ți explici:
cumplita-ne zgîrcenie-ți fie-aminte".
64 Pe cînd vorbea astfel îi dete-un bici,
strigînd, un drac: - „Hai, votrule, odatã,
cã nu-s femei sã poți sã vinzi și-aici".
67 Plecai apoi și-ajunsei pe-al meu tatã,
și-n scurtã vreme-acolo ne gãsirãm
pe unde-o stîncã e din mal plecatã,
70 și-ntorși la dreapta lesne-o și suirãm
și-așa plecînd pe-a dînsei crestãturã
din Iadul de deasupra noi ieșirãm.
73 Iar cînd am fost și unde-i o spãrturã
spre-a face celor biciuiți un drum prin ea,
- „Sã stai - mi-a zis - și ia-n cãutãturã
76 și pe-alte duhuri cu pornire rea,
a cãror fațã [cãci veneau mînate
cu noi în rînd] tu n-o putuși vedea".
79 Și stînd pe pod vedeam nenumãrate
cirezi venind spre noi din punct opus
gonite-amar cu biciul de la spate.
82 Și, fãrã sã-l întreb, Virgil mi-a spus:
- „Privește-acum pe-acel semeț, pe care
durerea sa de-aici nu l-a rãpus,
85 pãstrînd și-n chin regeascã-nfãțișare!
Stãpîn ajunse-al lînii aurei
în Colchis el, prin sil-ori înșelare.
88 Trecînd prin Lemno-n urma vremii-acei
cînd și-au ucis lipsitele de minte
pe-ai lor bãrbați impiile femei,
91 și-aici prin daruri și prin dulci cuvinte
seduse pe Hipsifela, pe-aceea
ce pe-alte toate le minți 'nainte,
94 și, grea cu el, lãsã apoi femeea.
Aceastã culpã-i dã acest flagel
și-și ia pedeapsã și pentru Medeea.
97 Cu el merg rãii ce-au sedus la fel,
destul îți fie-acum vederii tale
și-acest ponor și cei ce plîng în el".
100 Eram acum pe unde-ngusta cale
trecea pe-al doilea val ce e picior
al punții ce-i din cealaltã vale.
103 De-aici noi auzeam într-alt ponor
cum gem mișeii și pufnesc pe gurã
și-și bat cu palma scãfîrlia lor.
106 Pe rîpi era depus un strat de zgurã
de-un abur puturos ce-adîncu-l scoate,
și-i ochilor un chin și-n nas torturã,
109 iar fundu-atît de-adînc cã nu se poate
vedea, decît urcînd al punții dos
de unde-i steiul culme-a bolgii toate.
112 Ajunși și-aici vãzui în bolgie jos
popor scufuns într-un noroi în felul
acelui sterc ce din privãți e scos.
115 Pe cînd priveam și-un duh îmi fuse țelul,
cu-atîta glod pe cap cã n-avui fel
sã știu de-i preot ori mirean mișelul.
118 - „De ce te-nholbi mai mult - îmi zise el -
decît la alți îmbãlegați, la mine?"
- „Mai mult, cãci te-am vãzut de nu mã-nșel
121 cîndva cu pãr uscat - i-am zis - știu bine,
și ești Interminei din Lucca tu,
de-aceea mã și uit mai mult la tine."
124 Cu palmele-atunci tigva și-o bãtu:
- „Mã-nfund-aici ce-am lingușit cu gura
cã-ntr-asta, limba fãr' de trudã-mi fu".
127 Maestrul meu apoi: - „Cãutãtura
ți-o fã puțin mai cãtr-adînc țintitã
sã poți vedea cu ochii-acum fãptura
130 murdarei slujnici, cea ce despletitã,
se scarpinã cu unghii-mbãlegate
acum stînd dreaptã-n sus, acum stîrcitã.
133 E Tais, cutra, celei ce-ntrebate
de-amant: - «Am grații mari cã ți-am fãcut
ãst dar?» i-a fost rãspunsul: - «Minunate!».
136 Și-ntr-ãst ponor destul e ce-am vãzut".
Conținut: "Divina Comedie"
Download: "Divina Comedie"
Sursă: https://archive.org/details/Dante-DivinaComedie
Читайте також: Данте Аліг'єрі. Божественна комедія.
Читайте также: Данте Алигьери. Божественная комедия.
Top
Recomanda aceasta pagina unui prieten!
|
